logo temeraria pe alb

Am căutat și intervievat femei cu  principii sănătoase, carismă, inițiativă, voință și caracter puternic. Femei obișnuite care s-au remarcat în comunitate și au schimbat idei și mentalități prin implicare și dedicare în proiecte locale. Femei reale, responsabile care-și depășesc propriile limite și își asumă riscuri. Femei care ne uimesc prin dragostea, perseverența și consecvența lucrului bine făcut.

Temeraria Schimbă Povestea

Inspiră-te din PASIUNEA, FORȚA, CURAJUL și DRAGOSTEA femeilor TEMERARE ce Schimbă Povestea.

Interviurile Temeraria

Chris Simion-Mercurian

Chris construiește teatrul Grivița 53 deși nu e îndrăgostită de teatru. Ea merge de peste douăzeci de ani pe drumul acesta, pentru că iubește prezentul permanent al teatrului, în care nici o reprezentație nu e identică cu alta.

Angela Achiței

Asistent social, femeie de afaceri, președinta Fundației ADV România, soție și mamă, Angela Achiței le face pe toate cu bucuria că poate să ofere celor pe care îi angajează șansa la o viață independentă și decentă. De 17 ani munca ei ne dovedește că un business poate avea suflet.

Ana Maria Stancu 

Într-o lume din ce în ce mai dependentă de tehnologie, copiii din medii defavorizate au mai multă nevoie decât oricând să descopere de mici informatica la Robohub. Copiii se joacă și învață iar peste câțiva ani vor avea un serviciu bun și nu vor mai depinde de stat. Vor fi independenți și liberi să își aleagă viitorul.

Stana Georgescu

Stana Georgescu Apostu este profesoară de română şi conduce de 41 de ani un ansamblu folcloric de copii cu numele de “Dorul Ciobănaşului”. Stana ne spune despre ea însăşi că este “o femeie care a înţeles ce înseamnă să încerci să sfinţeşti locul”.

Elena Calistru

Elena Calistru si Funky Citizens și-au asumat misiunea de a traduce mesajele guvernului către cetăţeni şi invers. Mesajul ei este că femeia este şi poate fi şi om politic, dăruind şi participând la viaţa publică a societăţii.

Csilla Balogh 

Csilla Balogh conduce, împreună cu soțul ei, cel mai performant centru de hipoterapie din România, Hip-Tep, lângă Aiud. L-au construit încet, căluț cu căluț, cărămidă cu cărămidă. Cel mai puternic ingredient? Dorința de a-i face pe copii mai fericiți.

Aurora Pețan

Pentru a se putea apropia cu adevărat de marea ei dragoste: cetățile dacice din Munții Orăștiei - Sarmisegetuza, Piatra Roșie, Costești etc. Aurora Pețan a renunțat la cariera universitară. S-a apropiat atât de mult încât acum locuiește la umbra uneia dintre ele la Pensiunea Dacica.

Caroline Fernolend

Caroline Fernolend traieste la Viscri, lângă Brașov. Dragostea Carolinei se îndreaptă către familia ei, grădina ei, satul ei,  comuna ei și țara ei. În 30 de ani ea a ajutat oamenii și comunitățile din jur să își găsească rostul și să crească. Nu există miracole, spune Caroline, există muncă răsplătită pe măsură. 

Adelina Toncean

Adelina conduce un ONG, Asociatia Inima Copiilor, și a adus în spitalul Marie Curie sute de voluntari care să îi țină în brațe pe copii abandonați în spitale. Adelina a învățat să devină mamă, să devină leader, să lupte și a trăit ani în care a devenit mama tuturor copiilor bolnavi, ani în care a învățat să fie cu adevărat fericită.

motiv-popular-temeraria-site-web

Temeraria. Schimbă Povestea

Vezi trailerul proiectului Temeraria

Schimbăm narațiunea asupra succesului personal feminin. Promovăm modele feminine din diferite zone ale societatii (cultura, sport, ONG, spiritualitate, etc.) in mediul online si traditional folosind tehnologii moderne, retele de socializare si film documentar.

Imaginea femeii in peisajul romanesc ramane esential ancorata intr-un model patriarhal, cu succesul personal vazut ca o exceptie de la regula. In mass-media clasică apar foarte rar exemple de reușita prin efort personal si competenta. In ceea ce privește persoanele cu dizabilitati, naratiunea predominanta ramane și astazi ancorata in paradigma milei, a dramei private, a nevoii de asistenta si compasiune.

Exista in intreaga societate romaneasca o nevoie acuta de povesti de succes care sa nu vizeze exceptionalul, ci cotidianul, sa prezinte succesul feminin ca pe o forma de normalitate, realizabila de fiecare in parte, in viata de zi cu zi. Mai mult, cu cat ne indepartam de zona urbana dezvoltata, succesul feminin este legat in principal de viata de familie si nu este corelat cu realizarile in plan educational si de cariera. In zona persoanelor cu dizabilitati si mai ales in ceea ce le privește pe femeile cu dizabilitati, avem de a face cu o lipsa acuta de modele feminine care sa prezinte vieti normale, echilibrate.